Roxana Bojariu, climatolog: Ne putem aștepta la extreme termice pozitive din ce n ce mai frecvente, n toate anotimpurile. Recordul absolut, de 44,5 grade Celsius, poate cădea n oricare dintre verile următoare

​Extremele pozitive de temperatură vor crește în magnitudine, frecvență și persistență și, în aceste condiții, ar fi posibil ca maxima absolută înregistrată la noi să fie depășită în oricare dintre verile viitoare, a spus într-un interviu pentru HotNews.ro, climatologul Roxana Bojariu. ”Există o tendință observată de creștere, la nivelul României, a numărului de zile cu averse de ploaie, în timp ce numărul de zile cu precipitații scade”, mai spune Roxana Bojariu, șeful departamentului de Climatologie de la ANM și autor a numeroase lucrări de specialitate. Mai jos puteți citi despre ”noua climă” și puteți vedea cât de diferite au fost ultimele cinci veri.

Informația pe scurt

  •  În ultimele două săptămâni cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore a fost la Rășinari (jud Sibiu) 252 l/mp.
  •  Iunie a fost o lună mai caldă decât media multianuală, dar a fost și cu 70% mai ploioasă.
  •  Există o tendință observată de creștere, la nivelul României, a numărului de zile cu averse de ploaie, în timp ce numărul de zile cu precipitații scade.
  •  Ne putem aștepta la extreme termice pozitive din ce în ce mai frecvente, în toate anotimpurile, inclusiv iarna. Extremele termice negative nu vor dispărea, dar vor deveni din ce în ce mai rare, pe termen mediu și lung.
  •  În tranziția spre o nouă climă, putem avea și manifestări atipice ale vremii, precum ninsori târzii în zona țării noastre.
  •  Recordul absolut, de 44,5 grade C, poate cădea în oricare din verile ce urmează. E dificil de spus dacă peste un an sau peste cinci, dar statistic vorbind, sunt șanse din ce în ce mai mari.

Rep: În ultimele două săptămâni au fost extrem de multe zile ploioase. Ce arată datele ANM, unde a plouat cel mai mult?

Roxana Bojariu
: Cantitatea cea mai mare de precipitații din rețeaua națională de observații, înregistrată în ultimele 24 de ore (8-9 Iulie 2018) s-a înregistrat în comuna Marca, județul Sălaj: 210,5 l/mp. Cantități foarte mari de precipitații în 24 de ore s-au înregistrat și la Poiana Ilvei, județul Bistrița Năsăud, la 8 iulie 2018: 156,2 l/mp. La sfârșitul lunii iunie (28 Iunie) s-a înregistrat la Rășinari, județul Sibiu, o cantitate de precipitații în 24 de ore de 252 l/mp.    

Cantitatea de precipitații căzute în iunie (sursa – ANM)

Rep: Cum a fost luna iunie față de normal, la capitolul temperatura, dar mai ales la capitolul cantități de precipitații?


Roxana Bojariu
: La prima vedere, surprinzător, având în vedere caracterul său ploios, luna Iunie 2018 a fost, la nivelul României cu un grad Celsius mai caldă ca media lunilor Iunie din intervalul de referință 1981-2010 și cu 1,7 C mai caldă decât media lunilor Iunie din intervalul de referință 1961-1990. La precipitații, la nivelul României, a fost depășită media valorilor lunare de precipitații pentru lunile Iunie din intervalul 1981-2010 cu peste 74%. Depășirea față de intervalul de referință 1961-2010 a fost, în acest caz, cu aproape 70%.

Rep: S-a vorbit de mulți ani despre creșterea frecvenței fenomenelor extreme: caniculă, ploi puternice, furtuni. Ce arată statisticile, s-a întâmplat într-adevăr acest lucru în ultimul deceniu, dacă ar fi să compăram de exemplu cu mediile multianuale din perioada 1961-2000?

Roxana Bojariu: Numărul de zile caniculare (prin definiție cele cu Tmax > 35 grade Celsius) are tendință de creștere la nivelul României. Regiunile unde această tendință este semnificativă sunt cele din zonele de câmpie din Sudul, Vestul extrem și Sud-Estul României. Există variații de la an la an în numărul de zile caniculare (și de nopți tropicale, definite pentru Tmin > 20 grade. C), încălzirea nu este uniformă în spațiu și timp, dar tendința statistică este de creștere.

Din înregistrările climatice, intensitatea precipitațiilor are și ea o tendință de creștere, mai ales pentru precipitațiile ce se produc în durate mici de timp. Există o tendință observată de creștere, la nivelul României, a numărului de zile cu averse de ploaie, în timp ce numărul de zile cu precipitații scade.

În cazul furtunilor, nu se pot trage concluzii clare din datele de observație. Furtunile sunt un tip de hazard complex, cu caracteristici ce țin de compunerea mai multor variabile climatice precum precipitațiile (cu toate tipurile lor, lichide și solide), viteza vântului, presiunea atmosferică. Unele dintre caracteristicile furtunilor, precum cantitatea de precipitații ce cade într-un interval de timp, prezintă tendință de creștere. Pentru alte caracteristici nu se pot identifica încă tendințe clare, cel puțin pentru furtunile caracteristice zonei noastre, așa-numitele furtuni extratropicale.

Rep: Foarte multă lume face comparații cu anii 70′ și 80′ și spune că verile erau mult mai acceptabile atunci. Cum a evoluat numărul mediu de zile cu maxime de peste 30 de grade? A fost mult mai mare în ultimii ani?

Roxana Bojariu: Sigur că și numărul anual de zile cu maxime peste 30 grade Celsius este în creștere, creșterea fiind mai accentuată în aceleași regiuni menționate și pentru numărul de zile caniculare. 

(la finalul articolului piuteți vedea grafice care arată cât de diferite au fost ultimele cinci veri).

Rep: Tot mai des sunt 20 de grade în decembrie, în februarie 2016 au fost 26 de grade, în a doua parte a lui aprilie 2017 a nins și la sub 600 de metri altitudine. Sunt doar cazuri excepționale sau vor deveni tot mai dese?

Roxana Bojariu: În acest context, trebuie menționat că există, au existat și vor exista fluctuații climatice, neinfluențate de amprenta activității umane asupra sistemului climatic. Aceste fluctuații formează componenta de variabilitate climatică naturală, determinată de complexitatea sistemului climatic. Peste această componentă de variabilitate naturală se suprapune semnalul încălzirii globale și noi resimțim efectul cumulat al celor doua componente ale evoluției climatice.

Încălzirea globală se proiectează diferit, în spațiu și timp în funcție de factorii locali ce nuanțează răspunsul la semnalul global. In timp, datorită prezenței componentei de variabilitate climatică naturală, încălzirea nu e uniformă, existând fluctuații în jurul tendințelor asociate semnalului schimbării climatice. Trebuie menționat și faptul că schimbarea climatică însemnă nu doar modificări ale mediilor unor variabile climatice precum temperatura aerului, ci și schimbări în statistica extremelor (de exemplu, în cazul temperaturii aerului, creșterea extremelor pozitive în magnitudine, frecvență și persistență).

Pe de altă parte, schimbarea climatică, privită sistemic, însemnă trecerea de pe o stare climatică pe alta – noua climă – această trecere însemnând perturbații ale tiparelor vremii. Sistemul climatic terestru reține din ce în ce mai multă energie, odată cu creșterea concentrațiilor atmosferice globale ale gazelor cu efect de seră, creștere cauzată de activitățile umane (de ex., arderea combustibililor fosili). Surplusul de energie este transferat între componentele sistemului climatic (atmosferă, ocean, continente etc), unele fenomene meteorologice căpătând astfel manifestări mai severe.

În acest context, ne putem aștepta la extreme termice pozitive din ce în ce mai frecvente, în toate anotimpurile, inclusiv iarna. Extremele termice negative nu vor dispărea, dar vor deveni din ce în ce mai rare, pe termen mediu și lung (până la sfârșitul secolului). În tranziția spre o nouă climă, putem avea și manifestări atipice ale vremii, precum ninsori târzii în zona țării noastre, ele fiind de obicei cuplate cu anomalii de semn opus (valuri de căldură) foarte intense în alte regiuni ale Emisferei Nordice, astfel încât, per total, să fie vorba de un transfer de energie, mult mai intens, în sistemul climatic, greu de identificat la nivel local, dar foarte evident la nivel global.   
 
Rep: Recordul de temperatură de la Ion Sion `rezistă` de peste 50 de ani. Ce arata calculele probabilistice, când ar putea cădea, dat fiind că din 2000 incoace au fost câteva cazuri în care maximele au depășit 42 de grade în țară, culminând cu 44,3 grade la Calafat, în 2007.

Roxana Bojariu: Recordul absolut, de 44,5 grade Celsius, poate cădea în oricare din verile ce urmează. E dificil de spus dacă peste un an sau peste 5, dar statistic vorbind, sunt șanse din ce în ce mai mari, odată cu trecerea timpului, să înregistrăm un nou record absolut al temperaturii maxime a aerului.

Roxana Bojariu a scris numeroase lucrări despre climatologie, având și o bogată activitate internațională. CV-ul îl puteți citi aici.

Tot mai multe zile fierbinți

Graficele de mai jos arată numărul de zile cu peste 35 de grade înregistrate la stațiile meteo românești în ultimele cinci veri (2013-2017).

Vara trecută a fost foarte caldă, iar la Calafat au fost 34 de zile caniculare, în timp ce la Bechet au fost 24, iar la Drobeta Turnu Severin au fost 28 de zile. Și la Brașov au fost trei astfel de zile, la Toplița au fost 4, iar la Miercurea Ciuc, două.

ȘI vara lui 2015 a fost foarte caldă, cu multe locuri în care numărul de zile cu maxime de peste 35 de grade a depăsit 30-35 zile, în timp ce vara lui 2014 a fost extraordinar de diferită, rar fiind înregistrare 35 de grade. La Slobozia au fost 7 zile, la Turnu Măgurele 3 zile, iar la Zimnicea, 4.

Numărul de zile cu maxime de peste 35 de grade între 2013 și 2017 (sursa – ANM)

Citește și:
​ANALIZA Vremea extrema in timpul verii – De la inghet in iulie, la peste 44 de grade in august


ANALIZA Iarna si uimitoarele ei extreme climatice – De la iernile cu zapezi uriase din trecut, pana la 26 de grade in februarie


ANALIZA Primavara si „nebuniile” vremii – De la 33 de grade in martie, la ninsoare in luna mai

Toamna si uimitoarele ei extreme climatice –  De la ninsorile din septembrie, la cele 30 de grade din noiembrie

ANALIZA Cand iarna nu cedeaza – Care au fost cele mai reci zile de martie din istorie – De la -31 de grade, la zapezi record

Cititi mai departe articolul pe: Roxana Bojariu, climatolog: Ne putem aștepta la extreme termice pozitive din ce n ce mai frecvente, n toate anotimpurile. Recordul absolut, de 44,5 grade Celsius, poate cădea n oricare dintre verile următoare

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*

error: Content is protected !!